deltagastronomia

La masă cu oamenii Deltei – Cercetarea gastronomiei tradiţionale din Delta Dunării

Bucătăria de vară, bucătăria de iarnă și masa de sub bolta de struguri – un triunghi culinar deltaic

Andrei MIHAIL

Într-o dimineață foarte călduroasă intru în curtea doamnei F. împreună cu Ileana, pentru a observa cum gătește și pentru a mânca de prânz. Tanti F. ne așteaptă, întâlnirea stabilită anterior fiind deja amânată de două ori. Ea ne invită în bucătărie ca să asistăm la gătit. Accesul în bucătării se face prin curte, cea de vară fiind amplasată vizavi de cea de iarna. Lângă ele se găsește locul în care urmează să mâncăm, o masă mare pusă sub o boltă din viță de vie unde soțul gazdei, pescar, se uită la televizor. Bucătăria de iarnă este o cameră mică și scundă în care se găsesc un aragaz cu butelie, două mese de lucru și un raft cu căni și pahare. Doi dintre cei patru pereți sunt acoperiți de o mușama înflorată care protejează tencuiala de tigăile și oalele agățate pe ei. Pe celelalte laturi ale bucătăriei, Tanti F. a lipit fotografii de familie și pagini rupte din reviste din Ucraina. Pe masa de dedesubt apar și câteva obiecte care nu au legătură cu gătitul, cum ar fi o căciulă de soldat rus sau o lanternă. Tavanul este acoperit cu plăci făcute dintr-un compozit de lemn. Ieșind din bucătăria de iarnă dai direct în cea de vară. Aceasta este mai mare și este construită din trei pereți din chirpici acoperiți de o placă de azbest care se sprijină pe ei și pe două bârne de lemn în spațiul liber. Bucătăria de vară are mai mult aspectul unei debarale; cuptorul vechi, din lut, pe care sunt așezate două oale acoperite este singurul care duce cu gândul la o bucătărie. În rest, pe aragaz sunt așezate două geamantane, iar pe cele două mese sunt îngrămădite tot felul de obiecte mai mult sau mai puțin necesare gătitului. Pereții sunt acoperiți de aceleași plăci compozite ca și tavanul bucătăriei de iarnă și sunt protejați cu mușamale de tot felul de crătițe, pungi sau haine agățate. Locurile libere au fost umplute cu fotografii de familie și pagini de revistă. Pe unul dintre pereți se evidențiază o polița pe care, printre condimente, se găsesc acetonă sau lac de unghii. Văd, cu greu și lada frigorifică care este ascunsă într-un colț între cuptorul vechi și aragaz, ea fiind acoperită de haine, cizme și lădițe goale. Tot pe jos apar și borcane cu murături sau dulceață, lubenițe și mai multe lăzi cu borcane goale.

Între cele două bucătării este amplasată o masă la care o găsim pe tanti F. tăind legume. Ea ne spune că s-a apucat deja de masă pentru că ceea ce ne pregătește durează mult până se prepară și vrea să fie gata la timp. Astăzi vom mânca ciorbă de perișoare, plachie și gogoși. Tanti F. gătește prima dată ciorba, deoarece fierberea ei durează mai mult. Perișoarele sunt făcute din peștele pescuit de soțul său cu o zi în urmă; peștele fusese tocat în aceeași dimineață pentru a avea un gust cât mai bun. Zeama, făcută cu apă din Dunăre (tanti Palașca insistă că apa de Dunăre, deși procesată la stația de decantare, dă o savoare specială ciorbei), conține mai multe legume culese de dimineață din grădină. Legumele sunt delicioase, lucru pe care îl realizez după ce gust din ele. După ce termină de pregătit ciorba, aceasta este pusă la fiert, iar tanti F. se apucă de plachie.

După ce este curățat, peștele pentru plachie este acoperit cu pesmet după care este pus la prăjit în ulei. Nu după mult timp peștele se prăjește și este scos din tigaie pentru a fi pus într-o oală acoperită cu hârtie albă de ambalat. Tanti F. ne spune că folosește hârtia pentru că aceasta suge uleiul din pește și îl face mult mai ușor de mâncat. Concomitent cu fierberea ciorbei de perișoare și prăjitul plachiei sunt puse la prăjit și gogoșile. Având o formă rotundă cu o gaură făcută cu degetul în mijloc, acestea sunt gătite astfel încât să fie gata fix în momentul în care noi o să terminăm de mâncat plachia.

Cum termină de pregătit gogoșile tanti F. ne invită la masă. Ne așezăm în jurul mesei de lângă bucătării, la umbra boltei. Televizorul rămâne aprins cu toate că soțul gazdei se ridică de la masă pentru a ne face nouă loc. Din păcate, prânzul va avea ca fundal sonor scandalurile politice ale zilei, soțul doamnei mutându-se pe un scaun mai aproape de televizor și aruncând comentarii despre știri. Acesta este foarte prietenos în timpul mesei, vorbind despre pescuit și servindu-ne cu vin alb produs din strugurii boltei de deasupra. Între timp tanti F. așează supiera pe mușamaua colorată de pe masă. Cu un polonic de fier cu mâner de plastic ea ne servește din zeama galben-verzuie în care plutesc perișoare și bucăți de legume. Mâncăm în farfurii adânci de ciorbă, așezate peste unele plate. Tacâmurile sunt cele cu care se ia masa de zi cu zi, lingurile și furculițele din fier fiind puse alături cuțitelor cu mâner de plastic transparent sub care sunt fixate imitații de flori. La primul fel avem și ardei iuți și castraveți murați făcuți de soțul doamnei F. Plachia este adusă pe un platou pătrat. Mâncăm peștele cu roșii crude, culese din grădina gazdei. Din păcate, nu reușesc să mănânc peștele fără să am probleme cu oasele. Totuși, preparatele sunt delicioase, ceea ce ne face să mâncăm foarte mult. Cu greu reușesc să gust și din gogoșile acoperite cu zahăr pudră care sunt la fel de gustoase ca tot ce am mâncat până acum.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s